În septembrie 2020, Legea publicității mobiliare a suferit câteva modificări. Una dintre cele mai importante modificări prevedea faptul că orice înscris sub semnătură privată căruia legea îi recunoștea caracterul de titlu executoriu (v. contractele de credit), pentru a putea fi pus în executare, trebuia înscris în Registrul Național de Publicitate Mobiliară (RNPM).
Modificarea, la vremea respectivă, a suscitat o adevărată vâlvă, majoritatea practicienilor și teoreticienilor dreptului criticând, pe bună dreptate, noua dispoziție legală.
De aceea, in sedinta din 4 noiembrie 2021 Curtea Constituțională a constatat, printr-o decizie definitivă și obligatorie, că „dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr.297/2018 privind publicitatea mobiliară, republicată, sunt neconstituţionale.”
Dispozițiile care au fost declarate neconstituționale aveau următorul conținut: „(3) Înscrisurile sub semnătură privată care, potrivit legii, sunt valabil încheiate și au caracter de titlu executoriu, pot fi puse în executare numai sub condiția înscrierii în Registru”
Care va fi situația art. 641 C.proc.civ., ca urmare a constatării neconstituționalității articolului menționat supra? Considerăm că, până la o ulterioară modificare, dispoziția legală din Codul de Procedură civilă își va păstra valabilitatea. Dat fiind faptul că se face referire la „cazurile și condițiile prevăzute de lege”, rezultă că în acele cazuri în care legislația specială condiționează punerea în executarea a titlului executoriu încorporat într-un înscris sub semnătură privată de înscrierea într-un registru public, acea condiție va trebui respectată (v. art. 1798 C.civ.).
Pe de altă parte, acolo unde legea prevede în mod expres că, pentru a fi pus în executare, înscrisul sub semnătură privată nu este condiționat de înscrierea într-un registru public (v. art. 120 OUG 99/2006 cu privire la contractele de credit sau contractul RCA pentru ratele scadente și neachitate), nu va mai trebui respectată și condiția înscrierii în RNPM, putând fi pus în executare de îndată ce creanța devine certă, lichidă și exigibilă.
În acest stadiu, se ivește următoare întrebare. Care este situația Contractelor de Credit Cesionate prin prisma efectelor Deciziei Curții Constituționale? Răspunsul îl desprindem din lecturarea art. 632 alin. (2) C.proc.civ., care prevede că „Constituie titluri executorii (...) orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”. Or, dispoziția legală care atribuie titlu executoriu contractului de credit, nu face trimitere și contractul de credit cesionat. Mai mult, nici reglementarea generală a cesiunii de creanță nu prevede că aceasta are caracter executoriu.
Astfel, in functie de motivarea pe care o vom primi de la Curtea Constitutionala, cesionarii care au preluat în bloc creanțe de la instituțiile bancare împotriva debitorilor acestora nu ar mai putea invoca caracterul de titlu executoriu al contractelor cesionate, cum procedau până acum după înscrierea creanței în RNPM. Prin urmare, pentru a putea executa debitorii cedați, cesionarii ar trebui să urmeze procedura de drept comun pentru a obține un titlu executoriu, respectiv acțiune în instanță prin care să se constate caracterul cert, lichid și exigibil al creanței.