Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, minorul călătorește în străinătate împreună cu unul dintre părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia, sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte.
Astfel, declarația pentru ieșirea din țară a minorului este valabilă 3 ani de la data întocmirii acesteia și trebuie să fie autentificată în țară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României.
În situația în care unul dintre părinți refuză să-și exprime acordul pentru deplasarea minorului în străinătate, consimțământul acestuia poate fi suplinit prin hotărârea instanței de judecată.
Acțiunea în instanță se numește suplinire acord parental și se poate obține și pe calea ordonanței președințiale. Pentru ca instanța să se poată pronunța asupra unei cereri de ordonanță președințială, aceasta ar trebui să verifice îndeplinirea cumulativă a patru condiții de admisibilitate, respectiv: aparența de drept, urgența, vremelnicia și neprejudecarea fondului.
După verificarea celor 4 condiții, instanța va analiza cererea prin raportare la art. 263 din Codul Civil, dispoziție care prevede faptul că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
Â
Dacă aveți nevoie de un avocat specializat în acest domeniu, puteți să apelați cu mare încredere la serviciile Cabinetului de Avocatură Iuliana Popescu & Asociații.
Â