Caută
  • Iuliana Popescu

Recuperarea debitelor restante – ce trebuie să știi?

În situația în care un debitor nu și-a plătit datoriile până la data scadentă, creditorul are la îndemână două posibilități generale:


1. Fie inițiază procedura de recuperare a creanței sale în fața instanțelor de judecată – în termenul de prescripție de 3 ani.

2. Fie apelează la prevederile Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență – în cazul în care procedura insolvenței este aplicabilă.



Prin intermediul prezentului articol vom prezenta o serie de aspecte esențiale referitoare la procedura de recuperare a creanțelor în fața instanțelor de judecată, sens în care vom trece în revista modalitățile în care se poate recupera un debit restant conform legislației din România.

Astfel, dacă debitul restant nu este confirmat de un titlu executoriu, creditorul trebuie să obțină acest titlu executoriu în instanță. În funcție de natura debitului, creditorul poate alege dintre următoarele proceduri:

I. Procedura de Drept Comun

  • reprezintă dreptul comun și se aplică oricărui litigiu pentru care nu este prevăzută o procedură specială.

  • părțile pot propune orice probă necesară: înscrisuri, martori, interogatoriu, expertiză.

  • competența de a judeca litigiul aparține Judecătoriei pentru creanțele până la 200.000 RON sau Tribunalului pentru creanțele care depășesc această sumă.

  • în principiu, litigiul se va judeca de către Judecătoria sau Tribunalul de la domiciliul / sediul debitorului.

  • Costuri: se plătește o taxă judiciară de timbru în funcție de valoarea creanței

II. Ordonanța de plată

  • această procedură se aplică doar pentru creanțele care sunt certe, lichide și exigibile și reprezintă obligații de plată din contracte civile, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă.

  • procedură preliminară obligatorie: sub sancțiunea respingerii cererii ca inadmisibilă, creditorul trebuie să trimită debitorului o notificare de plată prin care acesta din urmă poate face plata în termen de 15 zile.

  • competența de a judeca cererea pentru ordonanța de plată aparține Judecatoriei pentru creanțele până la 200.000 RON sau Tribunalului pentru creanțele care depășesc această sumă.

  • părțile pot propune doar proba cu înscrisuri.

  • durata medie a unui astfel de proces este de aproximativ 3 luni.

  • Costuri: se plătește o taxă judiciară de timbru în valoare de 200 lei.

III. Cererea cu valoare redusă

  • această procedură poate fi aplicată atunci când valoarea cererii (cererilor), fără a lua în calcul dobânzi, onorariul avocatului și alte accesorii, nu depășește 10.000 RON.

  • acest tip de acțiune nu poate fi utilizată pentru cererile legate de dreptul administrativ și fiscal, dreptul muncii sau insolvență.

  • cererea este judecată în camera de consiliu a judecătorului fără prezența părților; uneori judecătorul poate cita părțile în instanță, dacă consideră necesar acest lucru.

  • instanța competentă: cererea trebuie înregistrată la Judecatoria unde se află sediul debitorului.

  • părțile se pot folosi doar de proba cu înscrisuri.

  • costuri: Cererea este supusă unei taxe judiciare de timbre care se încadrează între 50 RON până la 200 RON.