top of page
coperta cabinet 3_edited.jpg
  • Poza scriitoruluiIuliana Popescu

Mobbingul sau hărțuirea morală la locul de muncă


Constituie mobbing sau hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. Stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.


Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de mobbing. Niciun angajat nu trebuie să fie sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.


În acest sens, angajatorul are obligaţia de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii de sancţiuni disciplinare pentru angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.


Totuși, în ultima perioadă s-au înmulțit cazurile de mobbing sau hărţuire morală la locul de muncă. O cauză a înmulțirii cazurilor este legată și de necunoașterea demersurilor de combatere a acesteia.


Or, în prezentul articol vom prezenta ce poți face în cazul în care ești supus unor acte de hărţuire morală la locul de muncă.


Primul demers este reprezentat de formularea unei petiții către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).


CNCD poate constata și sancționa faptele de mobbing comise de angajator sau angajații acesteia. De asemenea, CNCD poate să dispună și:

  • să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză,

  • obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii, cât și

  • obligarea părții care a săvârşit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii de constatare, respectiv al sentinţei judecătoreşti.

Un alt demers eficient de care poate beneficia angajatul ce suferă de hărțuire la locul de muncă este reprezentat de formularea unei acțiuni de chemare în judecată a salariaților și angajatorului. Instanța de judecată poate dispune următoarele sancțiuni:

  • reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;

  • obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;

  • obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;

  • obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;

  • obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.

  • obligarea părții care a săvârşit fapta de discriminare să publice, în mass-media, un rezumat al hotărârii de constatare, respectiv al sentinţei judecătoreşti.


Atât formularea unei petiții către CNCD, cât și formularea unei cereri de chemare în judecată impun redactarea unui memoriu motivat atât în fapt, cât și în drept și susținut de probe solide.


Avocații specializați în combaterea mobbingului din cadrul Casei de Avocatură Iuliana Popescu & Asociații vă stau la dispoziție în cazul în care Dumneavoastră sau un apropiat a fost supus unor acte de hărţuire morală la locul de muncă. De aceea, nu ezitați să apelați cu mare încredere la serviciile Casei noastre de avocatură.



Commenti


bottom of page