Caută
  • Iuliana Popescu

Atenție la modalitatea de plată a diurnei !!! Risc de evaziune fiscală

Pe langa faptul că nerespectarea sau aplicarea eronată a dispozițiilor privind plata diurnei pentru salariații detașați la muncă în străinătate atrage după sine riscuri fiscale enorme pentru companiile care își detașează salariații în cadrul prestării de servicii transnaționale, o atenție sporită trebuie acordată și riscurilor penale care vizează atât societatea, cât și administratorul societății – persoana fizica.


Astfel, cel mai cunoscut și des întâlnit risc penal este atragerea răspunderii penale pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală – cercetările fiind efectuate de către organele de urmărire penală la solicitarea organelor fiscale de control, în urma emiterii Raportului de Inspecție Fiscală și a Deciziei de impunere pentru obligații suplimentare de plată.


Conform art. 9, alin. 1 din Legea 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale constituie infracțiunea de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.


Cu ocazia cercetărilor, organele de urmărire penală analizează aspecte privind declararea și evidențierea în contabilitate a cuantumului real al salariilor acordate salariaților detașati transnațional.


Dacă în evidențele contabile ale societății figurează sume mult mai mici, la nivelul salariului minim din România, se va considera ca celelalte sume de bani ( diurnele ) au fost acordate „la negru” fără a fi supuse fiscalizării.


În acest sens, cităm practică judiciară ( Sentința penală nr. 97/2019 pronunțată de Tribunalul Arad):


”Din analiza documentelor în care se consemnau toate drepturile băneşti lunare ale angajaţilor detaşaţi, reiese în mod evident, că drepturile băneşti erau calculate în funcţie de numărul de ore de muncă iar acestea depăşeau în cele mai multe cazuri cu mult numărul de ore menţionate în statele de plată întocmite pentru veniturile în lei. De asemenea, se menţiona în aceste documente că în România se plătesc asigurări sociale raportate la veniturile în euro (aspect care era de natură a lăsa autorităţilor fiscale germane impresia că se respectă regulile ce stau la baza emiterii formularelor A1). Singurul impozit plătit în Germania raportat la veniturile în euro, nominalizat în aceste documente, este impozitul pe salariu.


Probaţiunea administrată în cauză a stabilit că …...în perioada ianuarie 2010-decembrie 2013 şi ……., în perioada septembrie 2011- decembrie 2013 au reţinut şi virat statului român doar contribuţiile sociale raportat la veniturile în lei ale angajaţilor detaşaţi. Raportat la veniturile în euro ale lucrătorilor detaşaţi, de asemenea având natură salarială, nu s-au reţinut şi virat statului român contribuţiile sociale. Veniturile în euro au fost ascunse, tocmai pentru a se evita plata contribuţiilor sociale în România.


Referitor la evidenţierea în contabilitate a sumelor în euro plătite angajaţilor detaşaţi în Germania, instanţa reţine că acestea au fost evidenţiate în contul 641 „cheltuieli cu salariile personalului”, susţinându-se în apărare, că s-a procedat în acest mod fiind calificate ca fiind „alte drepturi cuvenite personalului” , dar în fapt fiind cheltuieli de detaşare ( diurne ).


Potrivit OMFP nr. 3055/2009 privind aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, în debitul contului 641 se înregistrează valoarea salariilor şi a altor drepturi cuvenite personalului, în corespondenţă cu contul 421 „personal - salarii datorate”, stipulându-se că acest cont – 421 ajută la ţinerea evidenţei decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite, precum şi a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii.Astfel, rezultă că sintagma „alte drepturi cuvenite personalului” care se înregistrează în contul 641 se referă a aceste sporuri acordate, adaosuri, premii, urmând ca indemnizaţiile de delegare/detaşare să se contabilizeze în contul 625 .


Ori, în speţă, organele fiscale, în urma efectuării inspecţiilor fiscale, a căror concluzii au fost inserate în rapoartele de constatare de la dosar, nu au procedat la recalificarea nici unei sume, stabilind, în acord cu organele de urmărire penală, că sumele în euro acordate angajaţilor detaşaţi în Germania, au fost de natură salarială, în ciuda susţinerilor inculpatului că au avut natura unor diurne. Drept urmare, apărarea inculpatului formulată în acest sens urmează a fi înlăturată.


Faptele inculpatului L____ V_____ care, în calitate de administrator de drept şi de fapt al __________________ A___, în perioada ianuarie 2010-decembrie 2013 (prima societate) şi al ______________ SRL A___, în perioada septembrie 2011- decembrie 2013 prin ascunderea sursei impozabile constând în veniturile în euro ale angajaţilor detaşaţi în străinătate (11 145 039,7 euro (47 831 404,4 lei) în cazul __________________, respectiv 7 562 457,73 euro (33 399 567,8 lei) în cazul ______________ SRL), a cauzat prin intermediul __________________ bugetului de stat un prejudiciu în valoare de 21.227.712 lei (contribuţiile sociale datorate de angajator şi cele cu stopaj la sursă) şi bugetului Inspectoratului Teritorial de Muncă un prejudiciu în valoare de 42.547 lei, precum şi un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 14.823.899 lei (contribuţiile sociale datorate de angajator şi cele cu stopaj la sursă) prin intermediul ______________ SRL, constituie infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea 35 alin. 1 Cod penal.


În baza art. 9 alin.1 lit.a din Legea nr. 241/2005 modificată şi republicată cu aplicarea art. 35 alin. 1 şi art. 5Cod penal, condamnă pe inculpatul L____ V_____ , fără antecedente penale, la 4 (patru) ani închisoare pentru infracţiunea de evaziune fiscală în formă continuată, în regim de detenţie.”