Insolvența persoanei fizice: cine poate cere falimentul personal și cum se desfășoară

O persoană fizică care nu își mai poate plăti datoriile poate cere deschiderea unei proceduri de insolvență, numită popular faliment personal. Procedura este reglementată de Legea nr. 151/2015 și are trei forme: un plan de rambursare aprobat de creditori, lichidarea de active la judecătorie și o procedură simplificată pentru pensionari și persoanele cu capacitate de muncă redusă. La final, o parte din datorii poate fi ștearsă.

Procedura nu este o cale de a scăpa de datorii fără efort. Ea este gândită pentru debitorii de bună-credință (art. 2 din lege) și presupune plăți pe mai mulți ani, transparență totală asupra veniturilor și bunurilor și respectarea unor interdicții. Mai jos găsiți condițiile, cum arată fiecare procedură și ce se întâmplă cu datoriile. Informațiile reflectă legislația în vigoare la data redactării articolului.

Pe scurt: cele trei proceduri

• Planul de rambursare. Se adresează celor cu datorii de cel puțin 15 salarii minime. Cererea se depune la comisia de insolvență, iar datoriile se plătesc după un plan, în cel mult 5 ani. La final, datoriile rămase se pot șterge.
• Lichidarea de active. Se cere la judecătoria de domiciliu, când situația financiară este iremediabil compromisă. Bunurile urmăribile se vând, apoi urmează plăți pe 1–5 ani, după care datoriile reziduale se pot șterge.
• Procedura simplificată. Se adresează pensionarilor și persoanelor care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, cu datorii de cel mult 10 salarii minime și fără bunuri de vândut. Cererea se depune la comisia de insolvență, care sesizează instanța. Urmează 3 ani de supraveghere, după care procedura încetează.

Cine poate cere insolvența personală

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 151/2015, procedura este deschisă debitorului persoană fizică, de bună-credință, care îndeplinește cumulativ trei condiții:

• are domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin 6 luni înainte de depunerea cererii;
• se află în stare de insolvență și nu are o probabilitate rezonabilă să își poată plăti din nou datoriile în cel mult 12 luni. Legea prezumă insolvența după 90 de zile de întârziere la plată (art. 3 pct. 12);
• datoriile scadente ajung cel puțin la valoarea-prag, adică 15 salarii minime pe economie (art. 3 pct. 24).

Legea se aplică datoriilor personale, nu celor care rezultă din exploatarea unei întreprinderi.

Cât înseamnă pragul în lei

Pragurile sunt exprimate în salarii minime, deci cresc odată cu acesta. La un salariu minim brut de 4.325 lei, în vigoare din 1 iulie 2026:

• plan de rambursare și lichidare de active: datorii de cel puțin 64.875 lei (15 salarii minime);
• procedura simplificată: datorii de cel mult 43.250 lei (10 salarii minime).

Verificați pragul la data la care depuneți cererea, pentru că salariul minim se modifică periodic.

Cine nu poate beneficia

Legea exclude anumite situații (art. 4 alin. 3–4). Cele mai frecvente sunt:

• ați mai beneficiat de eliberarea de datorii într-o procedură încheiată cu mai puțin de 5 ani înainte de noua cerere;
• ați fost condamnat definitiv pentru anumite infracțiuni, de exemplu evaziune fiscală;
• ați fost concediat în ultimii 2 ani din motive imputabile dumneavoastră sau ați refuzat nejustificat un loc de muncă;
• v-ați îndatorat prin cheltuieli voluptuare sau v-ați provocat insolvența cu intenție ori din culpă gravă;
• aveți deja o altă procedură de insolvență deschisă.

Procedura pe bază de plan de rambursare

Este procedura de bază, gândită pentru cei care au venituri, dar nu suficiente pentru a plăti datoriile la termenele inițiale.

1. Notificarea creditorilor

Cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii, trebuie să le comunicați creditorilor intenția de a cere deschiderea procedurii, printr-un mijloc care confirmă primirea (art. 13 alin. 4).

2. Cererea și actele

Cererea se face pe un formular tipizat și cuprinde motivele insolvenței, lista creditorilor, bunurile și veniturile dumneavoastră (art. 13 alin. 5). La cerere se anexează, printre altele, o propunere de plan de rambursare și un raport de la Biroul de Credit emis cu cel mult 30 de zile înainte (art. 13 alin. 6). Cererea se depune la comisia de insolvență din județul în care locuiți de cel puțin 6 luni. Comisiile de insolvență funcționează la nivel central și teritorial (art. 92).

3. Analiza comisiei

Comisia are 30 de zile pentru a analiza cererea și a decide (art. 14 alin. 1). Dacă cererea este admisă în principiu, executările silite începute împotriva dumneavoastră se suspendă provizoriu, de drept (art. 20 alin. 1). Comisia desemnează aleatoriu un administrator al procedurii.

4. Planul și votul creditorilor

Planul trebuie să le ofere creditorilor mai mult decât ar obține printr-o lichidare (art. 25 alin. 2). Durata maximă este de 5 ani, cu o prelungire posibilă de cel mult 12 luni (art. 25 alin. 5). Pentru aprobare este nevoie, în principiu, de votul creditorilor care dețin cel puțin 55% din valoarea creanțelor (art. 28 alin. 1). Un plan neaprobat poate fi confirmat de instanță în anumite condiții, între care acoperirea a cel puțin 50% din creanțe (art. 32).

5. Pe durata planului

După aprobarea planului, executările silite rămân suspendate de drept (art. 34 alin. 1), iar după ce tabelul de creanțe rămâne definitiv, dobânzile și penalitățile nu mai curg (art. 34 alin. 3). În schimb, nu mai puteți dispune liber de bunuri: puteți face doar acte de administrare și conservare (art. 37 alin. 2), iar un împrumut nou cere acordul comisiei, numai în situații grave și urgente (art. 37 alin. 3).

Băncile nu pot declara creditul scadent anticipat pentru simplul motiv că ați intrat în procedură (art. 36 alin. 1).

6. Închiderea

Dacă planul a fost respectat, comisia închide procedura (art. 42). Odată cu decizia de închidere puteți cere ștergerea datoriilor rămase neachitate.

Procedura judiciară prin lichidare de active

Dacă situația financiară este iremediabil compromisă, puteți cere direct judecătoriei de domiciliu deschiderea procedurii de lichidare (art. 6 alin. 2, art. 10 alin. 1 și art. 46). Procedura se poate deschide și după un plan de rambursare care nu a putut fi dus la capăt.

Un lichidator vinde bunurile urmăribile, iar banii se împart creditorilor. Bunurile neurmăribile, adică cele necesare unui trai rezonabil, nu se valorifică (art. 3 pct. 2).

După închiderea procedurii puteți cere eliberarea de datoriile reziduale, în cel mult 60 de zile (art. 71). Ștergerea nu este însă imediată. Continuați să faceți plăți către creditori, iar perioada depinde de cât ați acoperit (art. 72):

• 1 an, dacă ați acoperit cel puțin 50% din creanțe;
• 3 ani, dacă ați acoperit cel puțin 40%;
• 5 ani de la închidere, în celelalte cazuri.

În această perioadă virați cel puțin 40% din orice venit suplimentar peste salariul minim și nu puteți lua împrumuturi noi, nu puteți face donații și nu puteți renunța la o moștenire (art. 72 alin. 6–7).

Procedura simplificată

Procedura simplificată se adresează persoanelor care îndeplinesc toate condițiile de la art. 65:

• datoriile totale sunt de cel mult 10 salarii minime;
• nu au bunuri sau venituri urmăribile;
• au depășit vârsta standard de pensionare sau și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Cererea se depune la comisia de insolvență, care sesizează instanța (art. 66). Dacă instanța constată că sunt îndeplinite condițiile, executările silite se suspendă de drept, iar dobânzile și penalitățile nu mai curg (art. 68). Urmează o perioadă de 3 ani în care plătiți la timp datoriile curente și nu contractați împrumuturi noi (art. 69). La finalul celor 3 ani, comisia emite decizia de încetare a procedurii (art. 70).

Ce datorii nu se șterg

• pensia de întreținere și celelalte obligații de întreținere;
• obligațiile care decurg din răspunderea penală sau contravențională, cum ar fi amenzile.

Aceste obligații nu pot fi reduse, eșalonate sau șterse (art. 3 pct. 14 și art. 25 alin. 4).

Eliberarea de datorii nu îi scutește nici pe codebitori și garanți (art. 3 pct. 11). Dacă cineva a semnat ca girant pentru creditul dumneavoastră, creditorul îi poate cere în continuare plata.

Dacă nu vă respectați obligațiile pe durata procedurii, puteți pierde dreptul la ștergerea datoriilor (art. 43 alin. 7 și art. 75).

Ce schimbări sunt propuse în 2026

În ianuarie 2026, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a pus în consultare publică un proiect de modificare a Legii nr. 151/2015. În aprilie 2026, Ministerul Economiei a anunțat reluarea lui. Proiectul propune, între altele:

• scăderea pragului de acces de la 15 la 10 salarii minime;
• protejarea locuinței familiei, dacă este singura și respectă standardele minime prevăzute de lege, cu unele excepții;
• accesul foștilor administratori ai firmelor radiate;
• obligația băncilor de a-i informa pe debitorii cu întârzieri de peste 90 de zile despre această procedură.

Atenție: la data redactării, aceste măsuri sunt doar propuneri. Până la adoptarea și publicarea lor în Monitorul Oficial se aplică legea în forma actuală. Vom actualiza articolul dacă legea se schimbă.

Când e util un avocat

Procedura cere o evaluare corectă a situației încă de la început: dacă vă încadrați în condiții, ce procedură vi se potrivește, ce bunuri sunt urmăribile și dacă un plan de rambursare este realist. Un avocat vă poate ajuta:

• să verificați dacă îndepliniți condițiile și dacă nu există motive de excludere;
• să pregătiți notificarea creditorilor, cererea și propunerea de plan;
• să vă reprezentați în fața comisiei de insolvență și a instanței, inclusiv la contestații;
• să alegeți între procedura de insolvență și alte soluții, cum ar fi negocierea directă cu creditorii sau contestarea unei executări silite.

Dacă sunteți deja executat silit, citiți și despre suspendarea executării silite și despre anularea executării pentru prescripție. Echipa noastră de insolvență și faliment din Timișoara vă poate analiza situația și vă poate spune dacă procedura merită urmată în cazul dumneavoastră.

Întrebări frecvente

Pot intra în insolvență dacă am datorii mai mici de 15 salarii minime?

Pentru planul de rambursare și pentru lichidarea de active, nu: legea cere datorii scadente de cel puțin 15 salarii minime. Procedura simplificată are un plafon maxim de 10 salarii minime, dar se adresează numai pensionarilor și persoanelor cu capacitate de muncă redusă, fără bunuri sau venituri urmăribile.

Îmi pierd casa dacă cer insolvența personală?

Depinde de procedură. În planul de rambursare, bunurile nu se vând, dar nu le mai puteți înstrăina liber. În lichidarea de active, bunurile urmăribile se valorifică, iar bunurile neurmăribile, necesare unui trai rezonabil, rămân la dumneavoastră. Proiectul din 2026 propune protejarea locuinței unice a familiei, dar nu este încă lege.

Se opresc executările silite?

Da. În planul de rambursare, executările se suspendă provizoriu după admiterea în principiu a cererii și apoi de drept, după aprobarea planului. În procedura simplificată, se suspendă de drept după ce instanța admite cererea. Măsurile împotriva codebitorilor și a garanților nu se suspendă.

Cât durează procedura?

Planul de rambursare durează cel mult 5 ani, cu o prelungire posibilă de 12 luni. Procedura simplificată durează 3 ani. După o lichidare de active, ștergerea datoriilor vine după 1, 3 sau 5 ani, în funcție de cât ați plătit.

Se șterg și datoriile la stat?

Legea nu exclude datoriile fiscale de la procedură. Nu se pot șterge însă amenzile și celelalte obligații din răspunderea penală sau contravențională, nici obligațiile de întreținere.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultanța juridică adaptată situației dumneavoastră.

Surse

• Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice (M. Of. nr. 464 din 26 iunie 2015): art. 2–4, 6, 10, 13, 14, 20, 25, 28, 32, 34, 36, 37, 42, 43, 46, 65–72, 75, 92
• Proiectul ANPC de modificare a Legii nr. 151/2015 (consultare publică, ianuarie 2026)